Domnule Prim-ministru Cioloș, asumați-vă răspunderea pentru pachetul de reformă electorală, cu orice risc pentru funcția dumneavoastră.

Asumarea răspunderii se poate face pentru:

· 300 de parlamentari, în care numărul parlamentarilor pentru diaspora să fie mărit, astfel încât să fie o reprezentare corectă și proporțională a românilor din afara țării.
· alegeri locale în două tururi de scrutin pentru primari și președinții de consilii județene,
· eliminarea sau scăderea pragului electoral,
· modificarea legii votului prin corespondență.

Acestea sunt modificări în sprijinul democrației, au fost cerute de oameni în stradă sau prin referendum.

Pachetul de reformă electorală este dorit de oameni și refuzat de mult timp de majoritatea parlamentară.

Pasarea deciziei la partidele parlamentare echivalează cu îngroparea acestor probleme și împiedicarea României să facă un salt istoric.

Când partidele politice vechi nu vor să răspundă voinței și așteptărilor oamenilor, decizia trebuie să fie a dumneavoastră, ca șef al unui Guvern independent, așa cum l-ați numit.

Rolul unui guvern independent este să intervină când clasa politică dovește ipocrizie și își urmărește propriile interese împotriva interesului public si a regulilor democratice.

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Să-i dăm curaj Guvernului Cioloș să își asume răspunderea în Parlament

Guvernul Cioloș trebuie să aibă curajul să își asume răspunderea pentru:

• alegeri locale în două tururi de scrutin,
• eliminarea sau scăderea pragului electoral,
• modificarea legii votului prin corespondență,
• 300 de parlamentari.

Acestea sunt cerințele oamenilor. Toate sunt importante, iar, dacă își asumă răspunderea, să o facă pe un pachet care să conteze.

Prim-ministrul Cioloș se consultă cu partidele parlamentare pentru revenirea la alegeri în 2 tururi de scrutin, dar știm deja că PSD, UNPR și ALDE îi vor spune că nu sunt de acord.

Guvernul Cioloș a fost investit de Parlament, însă trebuie să satisfacă cerințele oamenilor și ale democrației. Și atunci, să își asume răspunderea în Parlament și să o facă pe toate cele 4 puncte, nu doar pentru alegeri locale în două tururi de scrutin.

Nu trebuie să discutăm acum despre partide politice, ci despre ce vor oamenii. Să facem un salt istoric și ne mutăm dincolo de gâlceava partidelor.
Reprezentanții partidelor politice mențin discuțiile la subiecte mărunte și evită subiectele mari: reforma electorală este acest subiect mare. La fel, și așteptările oamenilor de la un Guvern pus în funcție datorită oamenilor.

Îl încurajez pe premierul Cioloș să își asume răspunderea în Parlament pentru aceste 4 puncte.

(B1 Tv, X-Press, 31 ianuarie 2016)

https://www.youtube.com/watch?v=v40MYCsJ1TU&feature=youtu.be

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Selecția și numirea procurorilor șefi prin proceduri transparente sunt cruciale

• Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere.

Raportul MCV notează că “procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016”. Cu atât mai mult cu cât, potrivit Raportului, “numirile în posturi de conducere de nivel superior în cadrul organelor de urmărire penală în perioada 2012-2013 au reprezentat o sursă de controverse”.

Controversele legate de numirea procurorilor șefi pe actuala procedură (ministrul Justiției propune, CSM avizează, președintele numește) au fost în 2 situații și, de fiecare dată, au fost întemeiate, pentru că au fost încălcate prevederile legale. Adică, nu au fost proceduri de selecție transparente.

1. În ianuarie 2013, propunerile făcute la șfârșitul anului 2012 de ministrul Justiției, Mona Pivniceru, de numire a lui Tiberiu Nițu și Ioan Irimie, la conducerea Parchetului general, respectiv DNA, au fost refuzate de președinte, invocându-se “lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie”. Refuzul de fi numiți cei 2 procurori în funcții de conducere venea pe fondul protestelor publice ale societății civile.

2. În mai 2013, apărea o altă controversă publică legată tot de numirea procurorului general, Tiberiu Nițu, propus de Victor Ponta (ca ministru interimar al Justiției) și numit de președintele Traian Băsescu, fără concurs și total netransparent. Adică, în urma unei înțelegeri politice.

Acestea au fost controverse reale legate de numirile în funcții de procurori șefi, generate de faptul că ministrul Justiției și președintele nu au respectat întocmai procedura legală și au mers pe înțelegeri politice.

De aceea, orice propunere a ministrului Justiției pentru funcții de procurori șefi trebuie precedată de o procedură de selecție, pentru ca ministrul Justiției să argumenteze de ce l-a ales pe candidatul X, de ce acesta este cel mai bun dintre cei intervievați, ce calități are candidatul X pentru a fi Procuror general sau șef DNA.

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Când vom avea o clasă politică nouă, cu respect pentru justiție și adevăr, vom putea vorbi despre perspectiva ridicării MCV

Raportul MCV confirmă că justiția este independentă și profesionistă, dar că actuala clasă politică nu este pregătită să accepte o justiție independentă și profesionistă. Din cauza politicienilor care pun piedici justiției, raportul MCV este, și în acest an, critic la adresa Parlamentului.

Abia în momentul în care vom avea o clasă politică nouă, cu respect pentru justiție și adevăr, vom putea vorbi despre perspectiva ridicării MCV de către Comisia Europeană.

Raport MCV, 27 ianuarie 2016: “Rezultatele obținute de principalele instituții judiciare și de integritate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante. Sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. În același timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică”.

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu