Politicienii corupți vor ca instituțiile statului să lucreze pentru ei, și nu pentru oameni – Comunicat de presă

1 decembrie 2016 – Monica Macovei – Comunicat de presă

Monica Macovei: Politicienii corupți vor ca instituțiile statului să lucreze pentru ei, și nu pentru oameni

Europarlamentarul Monica Macovei a organizat miercuri seara, 30 noiembrie 2016, la Parlamentul European, o dezbatere publică despre statul captiv și procesul de extindere a Uniunii Europene: Agenda anticorupție pentru Europa de Sud-Est și deblocarea procesului de extindere prin eliberarea statului captiv.

Dezbaterea a fost organizată la inițiativa SELDI – South European Leadership for Development and Integrity, după prezentarea pachetului de extindere a Uniunii Europene din 2016.

Reprezentanți ai Comisiei Europene, jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor din Bulgaria, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Albania, Kosovo și Turcia au discutat despre barierele din calea politicilor anticorupție, despre eficiență, integritate și responsabilitatea guvernării publice. Raportul SELDI a inclus situația din țările care sunt în diverse faze ale procesului de integrare în UE.

Dezbaterea a avut loc în contextul anunțului Comisiei Europeane, în pachetul de extindere a Uniunii Europene publicat în 2016, că nu va mai exista un proces de extindere până la sfârșitul actualului mandat – octombrie 2019.

Scopul dezbaterii a fost să identifice instrumente eficiente pentru a vindeca una dintre cele mai grave boli din regiune – corupția și statul captiv – și să motiveze statele aspirante la integrarea în Uniune să nu piardă impulsul și voința pentru reforme în următorii ani.

Statul captiv, în care instituțiile publice sunt luate ostatice de interese private și ilegale, este un fenomen tot mai des întâlnit atât în state membre, cât și în state din afara Uniunii Europene. Vorbim de oligarhi, de interese economice ale unor grupări infracționale transpartinice, și de multe ori transfrontaliere, care merg mână în mână cu politicieni corupți pentru a îngenunchea instituțiile publice și a le pune să lucreze pentru ei, și nu pentru oameni. Să nu uităm, corupția ucide și corupția aduce sărăcie”, a declarat Monica Macovei.

Concluzia ONG-lor din țările care vor să intre în Uniune este că mulți cetățeni nu mai sunt interesați să raporteze cazuri de corupție. De exemplu, în Macedonia, doar 7,4%, dintre cetățeni au raportat un caz de corupție într-o instituție. Aproape două treimi din cetățeni (62,7%) consideră corupția larg răspândită în rândul oficialilor, iar judecătorii, miniștrii și parlamentarii sunt percepuți ca fiind cei mai corupți. Cetățenii nu sunt optimiști în ceea ce privește eradicarea corupției, aproape jumătate (47,8%) consideră că actele de corupție vor exista întotdeauna. Concluzii și date similare au fost prezentate de reprezentanții țărilor din Balcanii de Vest. Mulți dintre cetățenii acestor țări au preferat să migreze în state ale Uniunii, sperând într-o viață mai bună, pentru că au considerat că sistemele politice din țările lor sunt incapabile să lucreze pentru ei.

Fiecare este liber să își aleagă drumul. Cei care pleacă își ajută țara dobândind experiența unor sisteme administrative și de servicii fără birocrație și în favoarea lor. Iar cei care aleg să rămână acasă trebuie să sancționeze, cel puțin prin vot, corupția zilnică de la birouri și corupția politică. Sprijinul public pentru lupta împotriva corupției este esențial pentru succes. Oamenii susțin instituțiile anticorupție și se așteaptă ca acestea să aibă grijă de tot. Dar este important să înțelegem că toți putem contribui la eliminarea statului captiv și a corupției. Atunci când refuzăm să dăm mită ca funcționarii să ne rezolve o problemă, atunci când denunțăm furtul și incompetența, atunci când respectăm regulile. Fiecare dintre noi are un rol în această luptă, care este un proces continuu”, a declarat Monica Macovei în cadrul dezbaterii.

Potrivit Monicăi Macovei, reformele-cheie necesare pentru a combate corupția și care trebuie să rămână pe agenda europeană de integrare pentru statele aspirante sunt, în principal: un sistem judiciar independent, competent și curat, care să investigheze și să condamne oficiali de nivel înalt pentru corupție și abuz de putere, o legislație stabilă și instituții specifice care să prevină, dar să și sancționeze exemplar faptele de corupție, transparența în achizițiile publice, în activitatea instituțiilor publice și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Și, în Europa Centrală și de Est, suntem încă la nivelul în care oamenii care ocupă funcții publice contează, pentru că nu am atins stadiul în care, indiferent cine ar ocupa o funcție publică, lucrurile ar merge bine. Este nevoie de oameni curajoși, care își asumă riscuri, care merg înainte trecând zâmbind peste orice obstacol, care au viziune și care nu cedează la nicio presiune. Se poate, haideți să îndrăznim”, a mai spus Monica Macovei.

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Adoptarea unei legislații anti-mită în România este soluția pentru continuarea și extinderea luptei împotriva corupției și în companiile private

22 septembrie 2016 – Monica Macovei – Comunicat de presă

Monica Macovei: Adoptarea unei legislații anti-mită în România este soluția pentru continuarea și extinderea luptei împotriva corupției și în companiile private

  • Europarlamentarul Monica Macovei (ECR) a organizat și a moderat marți, 20 septembrie 2016, dezbaterea publică privind consolidarea măsurilor anticorupție în sectorul de business. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi susținut de Camera de Comerț Româno-Britanică.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate și dezbătute legea britanică anti-mită (UK Bribery Act) și legea americană privind practicile corupte în străinătate (US Foreign Corrupt Practices Act).

O lege anti-mită trebuie să fie adoptată în România cât mai repede. Trebuie adoptată imediat pentru a opri fraudarea bugetului central, a bugetelor primăriilor din țară, fraudare care a avut loc în ultimii 26 de ani și care a încetinit mult dezvoltarea României și crearea acelei pături de mijloc și de bunăstare în România. Dar și pentru a opri corupția în domeniul privat. Ne-am obișnuit cu corupția dinspre privat spre funcționarii publici, dar există corupție și în mediul privat, între companii private. Companiile trebuie să funcționeze fără corupție, altfel nu avem o competiție și o economie sănătoase. Iar investitorii serioși ne vor ocoli. Consider că politicienii care se vor opune adoptării acestei legi nu vor decât să continue și să încurajeze corupția în România, să mențină populația într-o stare de sărăcie și să mențină furtul din banii publici, bani care au ajuns de multe ori în buzunarele lor sau ale prietenilor lor”, a declarat Monica Macovei.

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a subliniat importanța măsurilor de combatere a corupției. “Corupția înseamnă o deturnare a resurselor publice care ar putea fi dedicate unor proiecte naționale importante. În cazul României poate fi vorba despre dezvoltarea infrastructurii naționale, șosele, căi ferate, energie. Sau care ar putea fi dedicate protejării resurselor naturale ale României, inclusiv pădurilor, sau pentru sectorul sănătății care are mare nevoie de resurse suplimentare și, de asemenea, pentru învățământ. Corupția slăbește administrația și determină migrația celor mai străluciți tineri ai României”, a spus Ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, a subliniat dialogul important pe care România și Marea Britanie îl au deja în ceea ce privește lupta anticorupție și a adus în discuție UK Bribery Act – legea britanică anti-mită. Aceasta este o lege foarte ambițioasă care a introdus o nouă infracțiune pentru companiile britanice de peste tot din lume – respectiv eșecul de a preveni corupția care are loc în numele companiei.

Este evident că corupția este o temă centrală a discursului politic și public din România. Este de asemenea o problemă globală și nicio țară nu este imună, inclusiv Marea Britanie. Corupția este o infracţiune care ne afectează pe toţi, fiecare dintre noi plăteşte pentru ea într-un fel sau altul. Corupția ne fură aproape 5% din PIB-ul global în fiecare an. Acest procent se ridică la 25% pentru costul contractelor de achiziție în țările în curs de dezvoltare. Banca Mondială estimează că mita poate să crească cu 10% costul afacerilor la nivel global”, a declarat ambasadorul Paul Brummell.

Potrivit europarlamentarului Monica Macovei, legea anti-mită, adoptată în 2010 în Marea Britanie și intrată în vigoare din 2012, este cea mai severă din lume și cea mai modernă, “pentru că modernizare înseamnă să oprim corupția și furtul din banii publici”.

Legea britanică anti-mită definește patru infracțiuni care acoperă toate formele de luare și dare de mită, două dintre ele fiind infracțiuni comerciale distincte. Legea prevede infracțiunea de mituire a unui funcționar public străin pentru a-l influența și, prin urmare, pentru a obține sau a menține afaceri în țara respectivă. De asemenea, legea introduce o nouă formă de răspundere corporativă în Marea Britanie pentru eșecul corporațiilor în prevenirea luării și dării de mită.

Corupția există acolo unde sunt bani. Borcanul cu miere este în domeniul achizițiilor publice. Dacă adoptăm o astfel de lege și combatem corupția în interiorul companiilor de stat și private care licitează în cadrul procedurilor de achiziții publice, atunci prețurile autostrăzilor, spitalelor, bunurilor, serviciilor vor fi scăzute. Corupția este cea care crește prețurile: când dai mită, o dai pentru ca prețul să fie mai mare și, deci, din banii publici pleacă o sumă mult mai mare – de 3 ori, de 5 ori – decât prețul real de piață. Este important să avem și în România companii, de stat și private, care să adopte politici anticorupție și să adoptăm prevederi care sancționează eșecul companiilor de a preveni corupția și pedepsesc penal acest eșec”, a mai declarat Monica Macovei.

Legea americană privind practicile corupte în străinătate a fost adoptată în 1977, cu un dublu scop: să pună capăt actelor de corupție ale cetățenilor SUA și ale companiilor care operează în străinătate și să creeze astfel condiții de concurență echitabile pentru mediul de afaceri onest.

Conform acestei legi, este interzisă orice ofertă, plată, promisiune de plată, sau autorizare de plată a unei sume de bani sau a unui obiect de valoare către orice persoană, având cunoștintă de faptul că respectiva sumă de bani sau obiect de valoare, în totalitate sau parțial, va fi oferit, dat sau promis, direct sau indirect, unui oficial străin, pentru a-l influența pe acesta să realizeze sau să omită să realize fapte ce contravin datoriei sale legitime, sau să obțină un avantaj necuvenit pentru a ajuta la obținerea sau menținerea unei relații afaceri sau direcționarea unei afaceri către o anumită persoană.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Votul prin corespondență este o mascaradă. Iar vot prin internet nu avem deloc

Legea votului prin corespondență este, practic, un tertip pentru a menține diaspora irelevantă. Și, în același timp, așa cum este concepută, legea votului prin corespondență constituie o fraudă electorală, pentru că reduce masiv numărul alegătorilor români din străinătate și asta are ca efect reducerea votanților și schimbarea rezultatului alegerilor. Practic, prin această lege, votată în octombrie 2015, și PSD, și PNL, și UNPR, și UDMR le-au spus românilor din străinătate: “nu vă vrem, ne încurcați calculele, nu vrem să votați în număr mare”.

Am spus acest lucru în intervenția telefonică pe care am avut-o astăzi în direct la emisiunea “Casa poporului”, de la Realitatea TV.

Am mai spus că în octombrie 2015, când s-a votat legea, a trecut cu 257 de voturi pentru, 30 împotrivă și 12 abțineri. Deci, cu o largă majoritate. Așa încât circul pe care îl face acum PNL, care a votat în octombrie 2015, este praf în ochi și apelez la toată lumea să se scuture de praful ăsta rapid și să nu creadă nimic.

După ce s-a votat legea, doamna Gorghiu cu domnul Dragnea chiar și-au dat mâna prietenește în Parlament, erau mulțumiți.

Eu am spus, într-un interviu la RFI, pe 28 octombrie 2015, câteva critici ale acestei legi. De exemplu:

  1. s-a eliminat posibilitatea ca cetățenii români din străinătate să-și poată imprima singuri buletinele de vot. Deci, vor sta la mâna Ministerului de Externe, să vadă câte buletine de vot o să le trimită.
  2. s-a eliminat înscrierea electronică a alegătorilor români din străinătate. Și acum PNL ne spune că vrea ordonanță de urgență ca să se facă înscriere electronică; e o glumă proastă.
  3. s-a scos din lege, la cererea PSD, prevederea care oferea posibilitatea pentru alegători să ceară un buletin de vot dacă acesta este furat sau distrus.
  4. votul nu este securizat.
  5. legea nu are sancțiuni.
  6. Poșta Română nu are niciun fel de răspundere clară, cu alte cuvinte, nu răspunde nimeni.

I-am scris o scrisoare președintelui Iohannis, pe 29 octombrie 2015, pe care am semnat-o împreună cu Adrian Papahagi, în care i-am cerut să nu promulge și să își asume în fața diasporei acest eșec de etapă, alături de doamna Gorghiu și de domnul Dragnea.

Președintele Iohannis a ignorat timp de un an de zile prima datorie morală față de diaspora, grație căreia a ajuns președinte. Una din promisiunile făcute a fost legea votului electronic, prin internet, și a votului prin corespondență. Or, ceea ce avem acum ca vot prin corespondență este o mascaradă. Iar vot prin internet nu avem deloc.

Partidul M10 a lansat, de câteva zile, un site pentru românii din străinătate – www.diaspora2016.ro – și numai în acest week-end au folosit și completat formularele de pe acest site peste 160 de persoane. În timp ce, din aprilie, s-au completat doar peste 2.000 de exemplare, pentru că legea a fost prost promovată. Pagina de Facebook a M10, unde a fost promovat site-ul diaspora2016.ro, a dispărut, a fost blocată.

Înregistrarea video a intervenției mele la Realitatea Tv poate fi urmărită pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=oes0HvKRQOM

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Despre proiectul de Directivă privind combaterea terorismului

Am vorbit, la solicitarea publicației Homeland Preparedness News din Statele Unite, despre Directiva privind combaterea terorismului, care se discută în Parlamentul European, și despre pericolul terorismului, inclusiv al amenințărilor cu atacuri biologice sau chimice.
Există suficiente dovezi că ISIS are substanțe chimice, biologice și uraniu, astfel încât să producă arme chimice, biologice și nucleare. Dacă nu au făcut-o până acum, nu înseamnă că nu au putut, ci că nu au vrut, așa cum se afirmă și într-un articol recent din Die Welt.
În articolul 22 din Proiectul Directivei pentru combaterea terorismului, pe care eu l-am propus și a fost adoptat de LIBE, se prevede că victimele atacurilor teroriste vor beneficia de tratament medical și psihologic, inclusiv în cazurile unor atacuri nucleare, biologice si chimice.
Am spus pentru publicația americană că amenințarea terorismului este reală, au fost atentate teroriste și vor mai fi și, de aceea, trebuie să fim pregătiți. Directiva pentru combaterea terorismului poate fi un răspuns eficient al Parlametului European și trebuie votată cât mai rapid.
Articolul integral, preocupat de amenințările biologice și chimice, poate fi citit pe pagina de internet a publicației Homeland Preparedness News.
https://homelandprepnews.com/biological-threats/19268-european-counterterrorism-legislation-calls-protecting-victims-cbrn-attacks/
Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite