Vreau egalitate între România și statele Schengen. Și românii trebuie apărați, în egală măsură, ca orice alt cetățean din spațiul Schengen

  • Spațiul Schengen rămâne. Ne apărăm și noi, care nu suntem în Schengen – România și Bulgaria –, exact ca cei din spațiul Schengen și lucrăm împreună.

În acest moment, în Parlamentul European este un proiect de decizie de modificare a Regulamentului Schengen. Eu sunt raportor al Parlamentului pentru acest proiect. Am avut marți o întâlnire cu președintele Grupului de lucru pentru frontiere din cadrul Preşedinţiei olandeze a Consiliului Uniunii Europene si cu echipa din Consiliu.

Pe scurt: se vor face controale sistematice, va fi controlată fiecare persoană atunci când intră într-o țară care este graniță externă a Uniunii, inclusiv în România, nu numai în zona Schengen. Eu am insistat pentru asta de la bun început și am pus în Raportul meu: am vrut egalitate între România și statele Schengen. Și românii trebuie apărați în egală măsură, ca orice alt cetățean din Germania, Franța, Italia etc. Vor fi controale la intrarea în spațiul Uniunii, adică și în România și Bulgaria.

Controale înseamnă că fiecare persoană care vine din afara Uniunii va fi controlată în baza de date – există o bază de date a spațiului Schengen, în care îți arată dacă persoana respectivă este căutată, are un mandat de arestare, dacă a comis un act de terorism, dacă a fost returnată de o anumită țară, tocmai din motive de suspiciune de acte teroriste, de comiterea unor infracțiuni- , și, de asemenea, e căutată în bazele de date naționale, internaționale – Interpol, Europol etc. Asta va face și România.

România chiar s-a oferit să facă astfel de controale chiar dacă nu este graniță Schengen, tocmai pentru a-și proteja cetățenii, viața noastră valorează la fel cât viața celorlalți cetățeni europeni. Se vor face aceste controale asupra fiecărei persoane care intră din afara spațiului UE, inclusiv la granița României. La ieșirea din Uniunea Europeană se va face un control nu neapărat pentru fiecare persoană, dar axat pe persoanele pentru care există informații, de la serviciile de informații sau din alte părți, că ar avea probleme și nu trebuie să plece din spațiul Schengen.

Acest control asupra fiecărei persoane se va face atât cu privire la cetățenii Uniunii Europene, cât și cu privire la cetățenii care vin din state membre terțe, din orice stat membru Schengen care nu este în UE.  Și în atentatele de la Paris, și de la Bruxelles, cei care sunt acuzați de comiterea lor au fost cetățeni ai Uniunii Europene, francezi, respectiv belgieni, care, tocmai datorită spațiului Schengen fără frontiere, au circulat liber dintr-o țară în alta. Sunt circa 5.000 de europeni în această situație, care au fost și pregătiți în taberele siriene. Deci, trebuie să ne controlăm și cetățenii proprii și pe cei din afară.

Toată lumea va trebui, rapid, să-și pună în funcțiune un sistem de control în acest sens. Este un moment de criză, trebuie răspuns de criză și, ca atare, dăm acest răspuns. Sper să-l adoptăm cât mai repede. Spațiul Schengen rămâne. Ne apărăm și noi, care nu suntem în Schengen – România și Bulgaria –, exact ca și cei din spațiul Schengen și lucrăm împreună.

(Invitatul dimineții, RFI, 6 aprilie 2016)

Interviul integral de la RFI poate ascultat pe site-ul postului de radio, aici.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Începem un an, în care avem două seturi de alegeri, cu o formă de fraudă electorală din partea PNL, PSD, ALDE, UDMR

Legea prin care partidele politice care au datorii se iartă de datorii este o fraudă electorală. Începem un an, în care avem două seturi de alegeri, cu o formă de fraudă electorală din partea PNL, PSD, ALDE, UDMR etc.

Legea va duce la o competiție electorală inegală și incorectă. Partidele care au datorii și ale căror conturi au fost blocate de ANAF, tocmai pentru că au datorii și banii din conturile lor trebuie să meargă la creditori – companii private de gaz, apă, telefoane etc -, au votat ca în timpul campaniei electorale să deblocheze aceste conturi. Practic, și-au votat o lege pentru ei.

Este o lege discriminatorie, pentru că un cetățean român care are datorii nu este iertat de nimeni de datorii. Câți oameni nu și-au pierdut case, mașini luate în leasing sau au poprire pe salariu? Nu sunt iertați de datorii. Cei care fac legile în Parlament, însă, se iartă singuri de datorii.

Este o lege care le aduce privilegii partidelor politice. Este o lege care afectează și activitatea ANAF, care își face treaba, blochează conturile acestor partide și acum parlamentarii votează să le deblocheze. Este o lege care afectează și activitatea firmelor private care trebuie să-și recupereze banii pentru servicii și bunuri care, în timp, au ajuns la aceste  partide politice.

Este foarte importantă această lege: dacă ai datorii și conturile tale sunt blocate, trebuie să rămână blocate și nu poți primi bani în timpul campaniei electorale. De ce nu ți-ai plătit datoriile la timp? Care este diferența într-un partid care și-a plătit datoriile sau nu are datorii, un om care și-a plătit datoriile sau nu are datorii și PNL, PSD, ALDE, UDMR etc? Nu ar trebui să fie nicio diferență. Dar parlamentarii partidelor cu datorii au votat pentru această mare diferență, ei să fie scutiți de plată pe perioada campaniei electorale.

Am cerut președintelui Iohannis să nu promulge această lege. Repet ceea ce a spus președintele: marea miză a acestui an este reconstrucția încrederii în politică. Mă întreb: cum poate fi reconstruită încrederea populației în partidele politice care își votează legi în interesul lor personal, își creează privilegii? Sper ca președintele să nu promulge această lege și să revenim la normalitate. Nu mai există o țară în care partidele din Parlament să se ierte singure de datorii.

(Invitatul dimineții, RFI, 6 aprilie 2016)

Interviul integral de la RFI poate ascultat pe site-ul postului de radio, aici.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Îi solicit președintelui Iohannis să nu promulge legea prin care partidele parlamentare au decis să se ierte de datorii

I-am trimis astăzi o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, solicitându-i să nu promulge legea prin care partidele parlamentare au decis să se ierte de datorii în campania electorală și să-și deblocheze conturile. În scrisoarea înregistrată la Palatul Cotroceni, îi atrag atenția președintelui Iohannis că această lege este imorală, ilegală și discriminatorie, acordând privilegii partidelor politice cu datorii și punându-le deasupra legii, cu încălcarea regulii constituționale a egalității în fața legii.

Textul integral al scrisorii depuse la Palatul Cotroceni (nr de înregistrare 4420/01.04.2016) este următorul:

«În atenția: Domnului Klaus Iohannis, Președinte

Stimate domnule Președinte,

Camera Deputaților, cameră decizională, a votat miercuri, 30 martie 2016, proiectul de lege care modifică Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Potrivit modifcărilor, “conturile bancare pentru campania electorală prevăzute la alin (1) și (2) și la art 3 alin (9) au statut de afectațiune specială și nu sunt supuse executării.” Cu alte cuvinte, partidele politice parlamentare au decis prin lege ca în campania electorală să nu le mai fie blocate conturile, chiar dacă au datorii către stat sau creditori privați și, ca atare, conturile lor sunt blocate de ANAF.

Modificarea adusă Legii nr.334/2006, prin care partidele politice cu datorii nu trebuie să le mai plătească și nu mai au poprire pe conturi în timpul campaniei electorale, este ilegală și neconstituțională, pentru că, de exemplu, acordă privilegii, intervine asupra atribuțiilor legale ale altor instituții, precum ANAF, și afectează activitatea unor firme private care trebuie să-și recupereze banii pentru serviciile și bunurile acordate partidelor politice.

Această modificare legislativă, pe care Parlamentul vă cere să o promulgați, este profund discriminatorie, în defavoarea partidelor fără datorii și în defavoarea oamenilor cu datorii. Niciun cetățean român nu este iertat de datoriile la bancă, la serviciile de utilități publice sau către privați, ci trebuie să le plătească. De ce partidele cu datorii nu trebuie să și le plătească? Dacă un cetățean român are datorii, pe el cine îl iartă de plata datoriilor? Nimeni! Câți oameni și-au pierdut case, mașini luate în leasing, câți oameni au poprire pe salarii? Sunt ei iertați de datorii? Nu. Dar cei care fac legile în Parlament se iartă singuri de datorii.

Această modificare este imorală și necinstită, fiind votată chiar de partidele politice parlamentare cu mari datorii vechi în propriul beneficiu, și pune bazele unei competiții electorale inegale și incorecte. Este și aceasta o formă de fraudare a alegerilor.

Stimate domnule Președinte,

Ați declarat în repetate rânduri că doriți o altfel de politică în România, care să fie pe măsura așteptărilor populației. Ați spus, totodată, că marea miză a acestui an este reconstrucția încrederii în politică. Vă întreb, domnule Președinte, cum poate fi reconstruită încrederea dacă partidele politice își fac și își votează legi în Parlament pentru interesul lor personal, își creează privilegii și se iartă singure de datorii, în disprețul populației?

Vă solicit să apelați la atribuțiile pe care le aveți și să nu promulgați legea de modificare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Aveți două posibilități la dispoziție: fie cereți reexaminarea proiectului de lege, fie o contestați la Curtea Constituțională. Nu puteți gira, din funcția pe care ați obținut-o prin votul populației, o modificare ilegală și imorală, votată de patidele politice parlamentare cu datorii către stat și către firme private, și care nu aduce nimic bun pentru oameni și pentru interesul general, ci dimpotrivă, pune partidele cu datorii deasupra legii, încălcând regula constituțională a egalității în fața legii.

Sunteți Președintele românilor, și nu al unor partide, și vă rog să reprezentați interesele românilor și egalitatea în fața legii, și nu discriminarea.

Cu considerație,
Monica Macovei,
Deputat în Parlamentul European
Președinte Partidul M10”

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Dosarele în care probele esențiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate astăzi.

  • Este vorba de toate dosarele care folosesc ca probe interceptări, înregistrări ambientale, filaj și alte mijloace de supraveghere, aflate în curs de cercetare la procurorii din toată țara (DNA, DIICOT, parchete) sau pe rolul instanțelor.

Nu am criticat și nu voi critica deciziile Curții Constituționale, dar dezbaterea publică a deciziilor judecătorești și constituționale este parte a democrației și a spiritului liber, așa cum de multe ori a decis CEDO. De aceea, aș vrea să înțelegem foarte bine consecințele acestei decizii a CCR:

1. Toți specialiștii în drept penal știu că regulile de procedură penală nu retroactivează și nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracțiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, și niciodată regulilor de procedură penală). De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituționale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituționale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituționale, iar neretroactivitatea este un principiu constituțional. Acesta este principiul stabilității juridice în orice societate democratică, așa cum a decis CEDO în mod repetat.

2. Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de ființe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură.

3. Dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată vor avea aceeași soartă, vor fi și acestea închise din aceleași motive.

4. Anchetele pe infracțiuni de omor și alte infracțiuni grave vor fi de asemenea închise, pentru că și în aceste cazuri se folosesc în unele situații mijloace de supraveghere secretă, unde suportul tehnic este asigurat de SRI.

5. CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunțarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituționalitate, și până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepții de neconstituționalitate, ca să scape de condamnare.

6. Este dificil de înțeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex și foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA și DIICOT vor avea echipamentele și oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc.

7. România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme raiul infractorilor și al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală.

Este nevoie ca echipamentele de supraveghere secretă să fie la Ministerul Public, care să asigure interceptările pentru toți procurorii și polițiștii din țară. SRI nu poate ceda echipamentele sale, pentru că are în continuare nevoie de acestea pentru activitatea privind siguranța națională.

DNA, DIICOT și Parchetul General vor face cel mai probabil o analiză a dosarelor care riscă să fie închise în urma deciziei CCR, adică acele dosare în care restul probelor nu sunt suficiente singure, fără probele din interceptări, pentru ca judecătorul să își facă o opinie solidă, pe baza căreia să dea o soluție.

Aștept ca rezultatele acestor analize să fie comunicate public pentru a vedea cât de afectată este lupta anticorupție și împotriva criminalității organizate de decizia Curții Constituționale.

Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului și reducerea criminalității. Într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se face în mod retroactiv. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se poate face peste noapte și cu efecte dramatice pentru lupta împotriva criminalității. Este imposibil să faci să funcționeze o instituție nouă în 24 de ore și, de aceea, o măsură tranzitorie era de așteptat să fie indicată de CCR.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite