Adoptarea unei legislații anti-mită în România este soluția pentru continuarea și extinderea luptei împotriva corupției și în companiile private

22 septembrie 2016 – Monica Macovei – Comunicat de presă

Monica Macovei: Adoptarea unei legislații anti-mită în România este soluția pentru continuarea și extinderea luptei împotriva corupției și în companiile private

  • Europarlamentarul Monica Macovei (ECR) a organizat și a moderat marți, 20 septembrie 2016, dezbaterea publică privind consolidarea măsurilor anticorupție în sectorul de business. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi susținut de Camera de Comerț Româno-Britanică.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate și dezbătute legea britanică anti-mită (UK Bribery Act) și legea americană privind practicile corupte în străinătate (US Foreign Corrupt Practices Act).

O lege anti-mită trebuie să fie adoptată în România cât mai repede. Trebuie adoptată imediat pentru a opri fraudarea bugetului central, a bugetelor primăriilor din țară, fraudare care a avut loc în ultimii 26 de ani și care a încetinit mult dezvoltarea României și crearea acelei pături de mijloc și de bunăstare în România. Dar și pentru a opri corupția în domeniul privat. Ne-am obișnuit cu corupția dinspre privat spre funcționarii publici, dar există corupție și în mediul privat, între companii private. Companiile trebuie să funcționeze fără corupție, altfel nu avem o competiție și o economie sănătoase. Iar investitorii serioși ne vor ocoli. Consider că politicienii care se vor opune adoptării acestei legi nu vor decât să continue și să încurajeze corupția în România, să mențină populația într-o stare de sărăcie și să mențină furtul din banii publici, bani care au ajuns de multe ori în buzunarele lor sau ale prietenilor lor”, a declarat Monica Macovei.

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a subliniat importanța măsurilor de combatere a corupției. “Corupția înseamnă o deturnare a resurselor publice care ar putea fi dedicate unor proiecte naționale importante. În cazul României poate fi vorba despre dezvoltarea infrastructurii naționale, șosele, căi ferate, energie. Sau care ar putea fi dedicate protejării resurselor naturale ale României, inclusiv pădurilor, sau pentru sectorul sănătății care are mare nevoie de resurse suplimentare și, de asemenea, pentru învățământ. Corupția slăbește administrația și determină migrația celor mai străluciți tineri ai României”, a spus Ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, a subliniat dialogul important pe care România și Marea Britanie îl au deja în ceea ce privește lupta anticorupție și a adus în discuție UK Bribery Act – legea britanică anti-mită. Aceasta este o lege foarte ambițioasă care a introdus o nouă infracțiune pentru companiile britanice de peste tot din lume – respectiv eșecul de a preveni corupția care are loc în numele companiei.

Este evident că corupția este o temă centrală a discursului politic și public din România. Este de asemenea o problemă globală și nicio țară nu este imună, inclusiv Marea Britanie. Corupția este o infracţiune care ne afectează pe toţi, fiecare dintre noi plăteşte pentru ea într-un fel sau altul. Corupția ne fură aproape 5% din PIB-ul global în fiecare an. Acest procent se ridică la 25% pentru costul contractelor de achiziție în țările în curs de dezvoltare. Banca Mondială estimează că mita poate să crească cu 10% costul afacerilor la nivel global”, a declarat ambasadorul Paul Brummell.

Potrivit europarlamentarului Monica Macovei, legea anti-mită, adoptată în 2010 în Marea Britanie și intrată în vigoare din 2012, este cea mai severă din lume și cea mai modernă, “pentru că modernizare înseamnă să oprim corupția și furtul din banii publici”.

Legea britanică anti-mită definește patru infracțiuni care acoperă toate formele de luare și dare de mită, două dintre ele fiind infracțiuni comerciale distincte. Legea prevede infracțiunea de mituire a unui funcționar public străin pentru a-l influența și, prin urmare, pentru a obține sau a menține afaceri în țara respectivă. De asemenea, legea introduce o nouă formă de răspundere corporativă în Marea Britanie pentru eșecul corporațiilor în prevenirea luării și dării de mită.

Corupția există acolo unde sunt bani. Borcanul cu miere este în domeniul achizițiilor publice. Dacă adoptăm o astfel de lege și combatem corupția în interiorul companiilor de stat și private care licitează în cadrul procedurilor de achiziții publice, atunci prețurile autostrăzilor, spitalelor, bunurilor, serviciilor vor fi scăzute. Corupția este cea care crește prețurile: când dai mită, o dai pentru ca prețul să fie mai mare și, deci, din banii publici pleacă o sumă mult mai mare – de 3 ori, de 5 ori – decât prețul real de piață. Este important să avem și în România companii, de stat și private, care să adopte politici anticorupție și să adoptăm prevederi care sancționează eșecul companiilor de a preveni corupția și pedepsesc penal acest eșec”, a mai declarat Monica Macovei.

Legea americană privind practicile corupte în străinătate a fost adoptată în 1977, cu un dublu scop: să pună capăt actelor de corupție ale cetățenilor SUA și ale companiilor care operează în străinătate și să creeze astfel condiții de concurență echitabile pentru mediul de afaceri onest.

Conform acestei legi, este interzisă orice ofertă, plată, promisiune de plată, sau autorizare de plată a unei sume de bani sau a unui obiect de valoare către orice persoană, având cunoștintă de faptul că respectiva sumă de bani sau obiect de valoare, în totalitate sau parțial, va fi oferit, dat sau promis, direct sau indirect, unui oficial străin, pentru a-l influența pe acesta să realizeze sau să omită să realize fapte ce contravin datoriei sale legitime, sau să obțină un avantaj necuvenit pentru a ajuta la obținerea sau menținerea unei relații afaceri sau direcționarea unei afaceri către o anumită persoană.

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Votul prin corespondență este o mascaradă. Iar vot prin internet nu avem deloc

Legea votului prin corespondență este, practic, un tertip pentru a menține diaspora irelevantă. Și, în același timp, așa cum este concepută, legea votului prin corespondență constituie o fraudă electorală, pentru că reduce masiv numărul alegătorilor români din străinătate și asta are ca efect reducerea votanților și schimbarea rezultatului alegerilor. Practic, prin această lege, votată în octombrie 2015, și PSD, și PNL, și UNPR, și UDMR le-au spus românilor din străinătate: “nu vă vrem, ne încurcați calculele, nu vrem să votați în număr mare”.

Am spus acest lucru în intervenția telefonică pe care am avut-o astăzi în direct la emisiunea “Casa poporului”, de la Realitatea TV.

Am mai spus că în octombrie 2015, când s-a votat legea, a trecut cu 257 de voturi pentru, 30 împotrivă și 12 abțineri. Deci, cu o largă majoritate. Așa încât circul pe care îl face acum PNL, care a votat în octombrie 2015, este praf în ochi și apelez la toată lumea să se scuture de praful ăsta rapid și să nu creadă nimic.

După ce s-a votat legea, doamna Gorghiu cu domnul Dragnea chiar și-au dat mâna prietenește în Parlament, erau mulțumiți.

Eu am spus, într-un interviu la RFI, pe 28 octombrie 2015, câteva critici ale acestei legi. De exemplu:

  1. s-a eliminat posibilitatea ca cetățenii români din străinătate să-și poată imprima singuri buletinele de vot. Deci, vor sta la mâna Ministerului de Externe, să vadă câte buletine de vot o să le trimită.
  2. s-a eliminat înscrierea electronică a alegătorilor români din străinătate. Și acum PNL ne spune că vrea ordonanță de urgență ca să se facă înscriere electronică; e o glumă proastă.
  3. s-a scos din lege, la cererea PSD, prevederea care oferea posibilitatea pentru alegători să ceară un buletin de vot dacă acesta este furat sau distrus.
  4. votul nu este securizat.
  5. legea nu are sancțiuni.
  6. Poșta Română nu are niciun fel de răspundere clară, cu alte cuvinte, nu răspunde nimeni.

I-am scris o scrisoare președintelui Iohannis, pe 29 octombrie 2015, pe care am semnat-o împreună cu Adrian Papahagi, în care i-am cerut să nu promulge și să își asume în fața diasporei acest eșec de etapă, alături de doamna Gorghiu și de domnul Dragnea.

Președintele Iohannis a ignorat timp de un an de zile prima datorie morală față de diaspora, grație căreia a ajuns președinte. Una din promisiunile făcute a fost legea votului electronic, prin internet, și a votului prin corespondență. Or, ceea ce avem acum ca vot prin corespondență este o mascaradă. Iar vot prin internet nu avem deloc.

Partidul M10 a lansat, de câteva zile, un site pentru românii din străinătate – www.diaspora2016.ro – și numai în acest week-end au folosit și completat formularele de pe acest site peste 160 de persoane. În timp ce, din aprilie, s-au completat doar peste 2.000 de exemplare, pentru că legea a fost prost promovată. Pagina de Facebook a M10, unde a fost promovat site-ul diaspora2016.ro, a dispărut, a fost blocată.

Înregistrarea video a intervenției mele la Realitatea Tv poate fi urmărită pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=oes0HvKRQOM

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Despre proiectul de Directivă privind combaterea terorismului

Am vorbit, la solicitarea publicației Homeland Preparedness News din Statele Unite, despre Directiva privind combaterea terorismului, care se discută în Parlamentul European, și despre pericolul terorismului, inclusiv al amenințărilor cu atacuri biologice sau chimice.
Există suficiente dovezi că ISIS are substanțe chimice, biologice și uraniu, astfel încât să producă arme chimice, biologice și nucleare. Dacă nu au făcut-o până acum, nu înseamnă că nu au putut, ci că nu au vrut, așa cum se afirmă și într-un articol recent din Die Welt.
În articolul 22 din Proiectul Directivei pentru combaterea terorismului, pe care eu l-am propus și a fost adoptat de LIBE, se prevede că victimele atacurilor teroriste vor beneficia de tratament medical și psihologic, inclusiv în cazurile unor atacuri nucleare, biologice si chimice.
Am spus pentru publicația americană că amenințarea terorismului este reală, au fost atentate teroriste și vor mai fi și, de aceea, trebuie să fim pregătiți. Directiva pentru combaterea terorismului poate fi un răspuns eficient al Parlametului European și trebuie votată cât mai rapid.
Articolul integral, preocupat de amenințările biologice și chimice, poate fi citit pe pagina de internet a publicației Homeland Preparedness News.
https://homelandprepnews.com/biological-threats/19268-european-counterterrorism-legislation-calls-protecting-victims-cbrn-attacks/
Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Folosirea experților străini cu experiență în procesul de selecție a judecătorilor și procurorilor din Albania este benefică – Interviu Deutsche Welle

Deutsche Welle – Biroul din Albania a difuzat interviul pe care l-am acordat miercuri, în calitate de președinte al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania, în care am discutat despre reforma judiciară din Albania.

În Albania se pregătește o verificare a judecătorilor și procurorilor de către o comisie numită de 12 parlamentari (6 de la putere și 6 din opoziție), iar din comisie vor face parte experți din domeniul judiciar care nu au legătură cu clasa politică. Această verificare se va face pe baza unei legi care trebuie adoptată de Parlamentul albanez.

Cele 3 criterii pe baza cărora vor fi verificați judecătorii și procurorii în funcție sunt:

1. proprietățile deținute și banii din conturile bancare, dacă sunt justificate în raport cu veniturile legale.

2. dacă au avut/au legături cu clasa politică astfel încât independența și imparțialitatea lor să fie discutabilă.

3. dacă au avut/au legături cu grupări criminale.

Cine nu trece aceste verificări, pe baza acestor 3 criterii, nu va mai fi judecător sau procuror.

Proiectul de lege trimis în Parlament prevede că, pe lângă experții albanezi, vor participa și experți străini din statele membre ale Uniunii sau din SUA, această propunere fiind agreată atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite, inclusiv de Victoria Nuland care a vizitat Albania zilele trecute. Experții străini au rolul, potrivit proiectului de lege, să monitorizeze și au dreptul de a bloca deciziile comisiei formate din experți albanezi atunci când consideră că aceste decizii sunt greșite și nu respectă cele 3 criterii de verificare.

Miercuri dimineață (13 iulie 2016), opoziția a anunțat că nu va vota legea, pentru că nu este de acord cu participarea în acest proces a experților străini. În opinia opoziției, verificările trebuie făcute numai de albanezi.

Am mai declarat, între altele, că este mult mai bine ca Albania, în care nu a mai avut loc un asemenea proces, să folosească expertiza străină. Pentru că experții și cei care au lucrat și lucrează în selectarea viitorilor judecători și procurori din diverse țări ale Uniunii Europene și SUA, cu tradiție în construirea unui sistem judiciar independent și profesionist, au deja experiență în procedurile de selecție a judecătorilor și procurorilor, iar aceste proceduri includ teste de integritate, independență și rezistență la presiune. Aceste proceduri au fost verificate și aplicate deja pentru selectarea judecătorilor și procurorilor și, de aceea, experiența lor nu poate fi decât benefică Albaniei și poporului albanez, care vrea o justiție curată și care, în acest moment, nu are încredere nici în clasa politică. Iar încrederea în justiție este vitală pentru democrație. Dacă nu există încredere în justiție, nu se poate construi și consolida o democrație.

Legea urmează să fie votată în Parlamentul Albaniei pe 21 iulie și este nevoie de 2/3 din votul parlamentarilor pentru a fi adoptată, ceea ce înseamnă că și o parte din opoziție trebuie să o voteze.

Mi-am exprimat speranța că înțelepciunea va câștiga și că unii dintre parlamentarii din opoziție vor vota pentru această lege. A respinge un astfel de proiect, respectiv folosirea experților străini cu experiență în procesul de selecție a judecătorilor și procurorilor, este de nejustificat. Procesul de selecție este unic, se face o singură dată și, de aceea, trebuie făcut cu toate garanțiile de obiectivitate posibile. Reușita acestui proces nu este garantată automat, dar trebuie folosite cele mai bune mijloace posibile pentru a fi o reușită.

Am amintit și faptul că în România, în anii 2005-2006, în perioada de pre-aderare, când am adoptat legi pentru reforma justiției și anti-corupție, opoziția de atunci (socialiștii) au votat împotrivă în parlament. Ideea că trebuie să votezi împotriva legilor propuse de Guvern numai pentru că ești în opoziție arată imaturitate politică, iar acest lucru este și mai grav când miza unei legi este soarta țării, a democrației – din care face parte și reforma justiției – și, mai ales, soarta oamenilor și drumul pe care merg în și cu țara lor.

Am recomandat parlamentarilor din Albania să țină cont de interesul țării, de interesul cetățenilor, și nu de interese de partid. Legile se votează într-un fel sau altul, iar reformele se fac pentru oameni, nu pentru a servi un interes al unui partid politic, oricare ar fi acesta. Parlamentarii au fost aleși să servească oamenii, nu partidele.

http://www.dw.com/sq/monica-macovei-vetingu-shum%C3%AB-i-r%C3%ABnd%C3%ABsish%C3%ABm/a-19399258

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite