Îi solicit ministrului Cazanciuc să spună dacă a propus sau susține schimbarea procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere

• Orice modificare a actualei proceduri de numire a Procurorului general, procurorilor șefi de la DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții, încalcă Mecanismul de Cooperare și Verificare și este o acțiune împotriva intereselor României, inclusiv acela de a intra în spațiul Schengen.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, tace nejustificat în legătură cu întâlnirea de la CSM, din data de 24 iulie 2015, la care au mai participat președintele CSM și președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Bogdan Ciucă, anchetat penal.

Informațiile din presă, potrivit cărora la această întâlnire s-a discutat inclusiv despre schimbarea procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere, sunt îngrijorătoare.

Îi solicit ministrului Cazanciuc să spună dacă a propus sau dacă susține schimbarea procedurii de numire a procurorilor cu functii de conducere de la DNA, DIICOT și Parchetul General. Îi solicit, totodată, să recitească condiționalitatea nr.3 din domeniul anticorupție din MCV în forma ei completă: “Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt. Asigurarea stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție, în special prin menținerea procedurii actuale de numire și revocare a Procurorului General al României, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General”.

Din acest punct de vedere, orice încercare de modificare a procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere este o acțiune împotriva intereselor României, care va determina un alt raport negativ al Comisiei Europene și îndepărtarea tot mai mult a României de spațiul Schengen și de imaginea unei țări cu onoare, care își respectă angajamentele.

Pentru români, o astfel de schimbare ar însemna eliminarea responsabilității individuale pentru numirile și revocările procurorilor șefi DNA, DIICOT și la Parchetul General, cu scopul de a opri anchetele și judecățile din dosarele de corupție, spălare de bani și crimă organizată.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Întâlnirea de la CSM a fost una de consimțământ, de stabili o strategie pentru modificarea legilor justiției

Am fost întrebată, la emisiunea “X-Press”, moderată de Sabin Orcan, despre întâlnirea secretă de la CSM, între președintele CSM, ministrul Justiției și președintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Am spus ceea ce cred: că a fost o întâlnire pentru a stabili o strategie pentru modificarea legilor justiției. Și am mai spus că schimbarea procedurii de numire a procurorilor șefi încalcă Mecanismul de Cooperare și Verificare. Am explicat, de asemenea, de ce este important ca procedura să rămână așa cum este, pentru că numai așa există o răspundere a personelor care propun și numesc procurorii cu funcții de conducere.

Iată declarația mea:

“S-au întâlnit, asta confirmă CSM. Au intrat pe “ușa din față”, foarte bine, puteau să intre să pe ușa din dos – adică ne spune CSM, dar au intrat pe ușa din față.

S-a dus Ministrul Justiției, s-a dus Bogdan Ciucă, cel care are și probleme penale – să spunem și asta, este urmărit penal -, și președintele CSM. Ca să discute Ciucă cu președintele CSM despre “coloană”, despre boli, despre cum să se trateze. Și al treilea să spună când pleacă în concediu și cu cine să ia legătura președintele CSM.

Niciodată nu a avut loc o asemenea întâlnire. Și eu am fost ministru, și alți după mine, și alții înaintea mea: nu are loc o asemenea întâlnire. Instituțional, când am plecat în concediu, eu am desemnat pe X în locul meu. Și asta este public. Cu X se ia legătura și nu este nevoie de o întâlnire prin care eu să te informez că tu trebuie să vorbești cu X, pentru că eu plec în concediu.

Asta este o minciună. Nu s-au întâlnit cei 3 ca să stabilească cu cine să ia legătura, unul cu altul, dacă pleacă în concediu. Și chestia cu boala și cu coloana este de tot râsul. Adică, ne cred proști? Nu suntem proști. Atât îi duce capul pe ei, pe noi ne duce mai mult capul.

Mai departe, “jalonarea unor proiecte”. Și cuvântul acesta, “jalonarea unor proiecte”, adică să stabilim un traseu al unui proiect. Ce proiect? Și ce facem cu el? Este clar că există judecători și procurori care, asemenea politicienilor, vor să schimbe din Codul penal, din Codul de procedură penală, poate și din alte legi – din legile justiției. Știți că, în clipa asta, sunt 25 de proiecte de legi, 23 de schimbare a CP și CPP, unul de schimbare a Legii avocaturii și unul de schimbare a Legii ANI. Toate acestea sunt adoptate fie de o camera, fie de alta, sau respinse de una sau de alta, dar niciunul nu este respins definitiv de camera decizională. Poate fi oricând adoptat. Peste vară, s-ar putea să avem o vară fierbinte a suspendării justiției. 25 de proiecte stau deasupra capului, toate depuse în ultimele 6 săptămâni, când politicienii sunt anchetați. Și toate în favoarea politicienilor.

Această întâlnire, care nu avea nicio logică apropo de plecările în concediu sau de cum tratăm coloana vertebrală bolnavă, o văd ca pe o întâlnire de consimțământ, de a vedea ce crede celălalt, sau de stabili o strategie pentru modificarea legilor justiției. Mă îndoiesc că se vor modifica spre binele judecătorilor. Le-am modificat în 2005, multe modificări, apoi, pe parcurs, au mai fost modificate, dar foarte puțin.

În ceea ce privește dezbaterea pe modificarea numirii procurorului general, adjuncților, procurorului șef DNA, adjunctul, șefii de secție, procurorului șef DIICOT, adjunctul, șefii de secție – și asta a fost o dezbatere -, vreau să vă spun că, dacă se face o astfel de modificare, ea încalcă total Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Una din condiționalitățile din acest MCV este următoarea: “dragă România, ai adoptat această lege, pe care noi o considerăm foarte bună, de numire așa a procurorului șef DNA, DIICOT, procurorului general, și nu o schimba”. Deci, în clipa în care o schimbi, ai încălcat MCV. Să nu mai strige că nu intrăm în Schengen din vina altora. Din vina lor nu intrăm în Schengen.

Multe voci au spus că eu am schimbat legea și de atunci se chinuie să o schimbe înapoi. Să vă spun cum era înainte și de ce e pe sufletul CSM și al unor politicieni. Înainte de a schimba eu procedura, era așa: decidea CSM, așa era numit Amăriei, de exemplu, la PNA, care făcea dosare cu conductori de tren și din cauza căruia aveam steguleț roșu pe corupție, adică puteam să nu intrăm în Uniunea Europeană la timp. Procedura era următoarea – CSM stabilea și numea pe Amăriei, în cazul nostru, șef DNA. Cum puteai să-l dai jos pe Amăriei? Amăriei putea să facă un prost management, putea să nu conducă instituția, instituția să nu aibă rezultate, să nu aibă dosare, să meargă prost. Nu puteai să-l dai jos. Puteai să-l dai jos numai dacă tot CSM îl sancționa disciplinar, adică el comitea o abatere disciplinară, care nu era pedepsită cu avertisment, amendă sau retragere de salariu pe 3 luni, ci cu excluderea din magistratură. După aceea, această sancțiune dată de CSM trebuia să fie, evident, confirmată de Înalta Curte, unde persoana se plânge. În cazul nostru, Amăriei s-ar fi plâns la Înalta Curte, unde mai durează un an de zile. Adică niciodată nu putea fi schimbat.

Legea a fost schimbată de PSD. După ce și-au pus oamenii lor numiți de ministrul Justiției direct – Stănoiu numea cutare, cutare -, au schimbat legea așa, ca nimeni să nu-i poată schimba pe acești oameni din funcții. Să rămână Amăriei acolo, să rămână X acolo. Nu intram în Uniunea Europeană cu acest sistem. Nu intram. Instituțiile erau total ineficiente.

Am schimbat procedura în 2005, n-am schimbat-o până când nu m-am dus la Comisia Europeană și am discutat: așa intenționez să o schimb (că aveam steguleț roșu, asta înseamnă că poți să nu intri în UE dacă nu elimini stegulețul, problema). Am discutat, le-am explicat și au fost de acord. Și așa am schimbat procedura și, de aceea, apoi Comisia a spus să nu se schimbe, pentru că este bine așa. Am explicat că, așa cum este acum, dacă o instituție merge prost – PNA -, va merge prost în continuare, pentru că nu ai cum să schimbi șeful, n-ai cum să o faci să meargă bine. Și doi – răspunderea colectivă nu există. Numește CSM. Răspunderea colectivă înseamnă fără răspundere. Și atunci am zis: propune ministrul Justiției, care are o răspundere. Și eu îmi iau o răspundere – vă propun pe X, l-am propus pe Daniel Morar. Am propus-o pe dna Kovesi, am propus pe mai mulți. Îl propun, fac interviuri – asta era o bună practică -, am dat și anunț în presă, dacă vă amintiți. Să trimită și ce rechizitorii au făcut în dosare mari, am chemat psiholog, deci fac interviuri și îl aleg pe cel pe care eu îl consider cel mai bun. Și îl trimit la CSM. Trimit o scrisoare la CSM și spun: „în urma analizei interviurilor, vă rog să analizați această propunere„. Acesta este primul pas: ministrul propune. CSM face o audiere publică, la care se uită toată țara. Live a fost transmisă și, de atunci încolo, așa a fost transmisă. Îl întreabă ce vor pe acel om propus de mine. Și dă un aviz care este consultativ, nu e obligatoriu, pentru că nu vreau să mă întorc la răspunderea colectivă. Propunerea se trimite de ministru la președinte, care poate să refuze motivat. El poate să spună nu, dar trebuie să zică de ce este “nu”.

În acest moment, ai două persoane – ministrul și președintele, indiferent de cum îi cheamă – care răspund. Dacă nu-ți asumi răspunderea pentru ceva, poți să faci orice sub numele umbrelei “răspundere colectivă“. Hai să ne asumăm! O să știm că o propunere este proastă, fiindcă a fost propusă de ministrul X și semnat decretul de numire de președintele Y. Sau că a fost o propunere bună, tot așa, cu nume și prenume. Dacă nu știi cu nume și prenume la cine a făcut bine și cine a făcut rău, nu există răspundere.

Consiliul Superior al Magistraturii se ocupă de carieră, în sens de promovare, de organizare de concursuri. De partea de administrație, de partea de management, de partea de cum funcționează instituțiile, nu se ocupă. Și nici de buget. E o prostie să îi dai bugetul pe mână. Oamenii aceștia sunt judecători și procurori, au fost învățați să facă anchete și, respectiv, să judece. Ei se ocupă de cariera profesională, în sensul că ei stabilesc concursurile, ca să promoveze judecător de la Judecătorie la Tribunal etc. În Germania, toate acestea sunt la Ministerul Justiției, dar noi venim după comunism și se ocupă ei. Dar, la rândul lor, ei nu au fost reformați – judecătorii și procurorii -, asta este altă discuție.

Știți ce înseamnă managementul unei instituții? Rezultate – câte dosare ai, cât durează un dosar, câte s-au prescris, de ce s-au prescris, cât de repede faci ancheta – ține 3 ani, ține o lună, ține 5 ani -, cum pleacă citațiile – pleacă corect, pleacă incorect, așa încât să se tot amâne că este o greșeală de citație? Toate astea țin de management, de cum îți organizezi instituția. Și președintele de instanță, la fel, are un rol de manager. Nu are ce să caute CSM în acest rol de manager.

Suntem în situația în care sistemul de justiție nu merge tot perfect ireversibil – într-un mod ireversibil -, ca să spunem nu contează cine vine în loc. Din păcate. Și atunci o să spun: ba da, contează cine vine în loc. Dacă vine o persoană ca Amăriei, să mă scuze că i-am tot pronunțat numele de atâtea ori – dau un exemplu, o instituție care a mers foarte prost și din cauza căreia puteam să nu intrăm în Uniunea Europeană. Dacă vin astfel de persoane, sunt prieteni cu politicieni – că mai sunt judecători prieteni cu politicieni, vedem, da?, vedem condamnări, și de corupție, în justiție, vedem –, dacă vin astfel de persoane, s-a terminat cu lupta anticorupție. Trebuie să vină persoane total independente, cărora să nu le fie frică să cheme un ministru, un parlamentar, un președinte de CJ – și avem astfel de persoane, și procurori, și judecători, dar nu în toată țara, ci în anumite localități și, în special, în unitatea centrală”.

(B1 Tv, 26 iulie 2015).

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Ponta: o rușine pentru România

Rămânerea inculpatului Ponta în fruntea Guvernului este un act de trădare și discreditare a României.

Fiecare clipă pe care o mai petrece inculpatul Ponta în fruntea Guvernului se măsoara în scăderea încrederii în România. Din cauza lui Ponta, Schengen se îndepărtează de noi.

În acest moment, România are un prim-ministru inculpat în dosarul Turceni-Rovinari, acuzat de 3 infracțiuni: spălare de bani. fals în înscrisuri și complicitate la evaziune fiscală.

În nicio democrație nu mai există un prim-ministru inculpat penal. Ponta, cât ne mai faci de rușine?

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Pentru Ponta, PSD este mai important decât țara

Țara este mai importantă decât un partid. Pentru Ponta însă, PSD este mai important decât țara.

Ponta se retrage din fruntea PSD, pentru că este anchetat penal și asta afectează imaginea PSD.

Ponta, dă-ți demisia din fruntea Guvernului, pentru că anchetarea penală a prim-ministrului afectează, în primul rând, imaginea țării și a românilor!

România este importantă, și nu PSD. Dar pentru Ponta, a contat numai “grupul infracțional organizat”, și nu a contat niciodată țara.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite