Crearea Statelor Unite ale Europei rămâne un obiectiv – Interviu “Constanța noastră”

    Crearea Statelor Unite ale Europei rămâne un obiectiv pentru mine. În acest moment, dacă suntem realişti, obiectivul imediat este să ţinem Uniunea Europeană împreună, să nu se rupă.

    Am vorbit despre viitorul UE, despre procesul de extindere, dar și despre spațiul Schengen și parteneriatul strategic cu SUA și NATO în interviul pentru publicația Constanța noastră. Prima parte a interviului a fost publicată astăzi, de Ziua Europei.

    “Europarlamentarul Monica Macovei a acordat publicației Constanța noastră un interviu, realizat chiar în biroul său din Parlamentul European, unde a invitat, pentru documentare și proiecția unui film despre corupția în justiția românească, o delegație formată din jurnaliști și actori.
    Astăzi, de Ziua Europei, publicăm prima parte a interviului, pe teme de politică externă a României și teme europene.

    „Aș vrea să văd într-o zi Balcanii de vest alături de noi în Uniunea Europeană. Au trecut prin războaie şi merită”


    Reporter: Una dintre priorităţile de politică externă a României este subregiunea Balcanilor de Vest, mai precis jucarea unui rol important în transformarea lor în zone democratice, stabile. Cât de aptă este România să-şi folosească comunităţile istorice din Europa de sud-est pentru îndeplinirea acestei priorităţi?
    Monica Macovei: România este aptă să-și folosească comunitățile istorice care trăiesc acolo, în regiunea Balcanilor de Vest, de foarte mult timp, în funcție de voința politică și de sprijinul pe care îl dă; dacă îi sprijină să-și mențină limba, cultura, tradițiile, dacă reacționează când acestea sunt încălcate… Dacă faci aceste lucruri, da, ești apt… dacă nu le faci, nu prea.
    Dau exemplul comunității românești din Bulgaria, acolo m-am implicat personal de două ori, și anul acesta, și acum doi ani, pentru că sunt discriminați, nu sunt lăsați să-și folosească limba, nici nu au dreptul la școală în limba lor. Am scris personal primului ministru, dar nu s-a rezolvat problema, dimpotrivă, am impresia că populația bulgară reacționează negativ la asta. Spre deosebire de noi, ei au în Constituție că nu există minorități naționale. Nu le recunosc, ca și francezii. E greșit asta, există comunități naționale și trebuie să-și păstreze tradițiile și limba.
    Iar noi trebuie să facem acest lucru pentru Balcanii de vest. Aș vrea să văd într-o zi Balcanii de vest alături de noi în Uniunea Europeană. Au trecut prin războaie şi merită. Mai ales când mă gândesc la Bosnia și Herțegovina unde erau omorâți oameni, iar timp de doi – trei ani Europa nu s-a deșteptat… sunt în Europa și ar trebui să vină alături de noi. Un pas înainte este ridicarea vizelor, spre exemplu pentru cei din Macedonia.
    R.: Odată cu instalarea noii comisii europene de la Bruxelles au fost transmise semnale clare că procesul de aderare la UE va continua, dar într-un ritm încetinit.
    M.M.: Da, procesul va fi încetinit, categoric, totul este ca aceste țări să meargă mai departe, să nu dezarmeze în fața acestor informații și fapte și să continue procesul de pregătire pentru aderare. Pentru că procesul de pregătire înseamnă schimbarea legilor și practicii și realităților din toate domeniile societăţii, spre exemplu din domeniul pieței – libera circulație a produselor, taxare, concurență, achiziții publice, corecte toate, apoi din alte domenii – reforma în justiţie, sănătate, transporturi, toate aceste reforme care se cer în cadrul procesului de aderare le faci pentru oamenii din țara ta și procesul în sine reprezintă un câștig.
    Decizia de a intra este una politică – nici noi nu eram pregătiți, nici, polonezii, nici cehii, nici bulgarii, dar e o decizie politică: până aici ai făcut cât ai putut de mult și promiți că de aici înainte vei continua reformele. Acum, experiența ne arată că nu prea au fost continuate reformele după intrarea în UE, nici în România, nici în Bulgaria, nici în alte state, iar în ceea ce privește corupția, este foarte mare, și în Cehia, și în Slovacia, și în Slovenia, și în Polonia, peste tot.
    R.: Atunci va fi UE mai circumspectă înainte de a permite aderarea?
    M.M.: Va fi mai circumspectă și, oricum, anticorupția, antifrauda și reforma în justiție sunt acum primele capitole care se cer a fi lucrate de statele care vor să adere. Dacă nu treci de astea, nu mergi mai departe
    Țările din Balcanii de Vest, ca și Moldova, pentru al cărei parcurs european noi am muncit, trebuie să continue reformele în primul rând pentru populație și, în momentul în care situația va fi alta în UE și se va putea merge mai departe, ele să fie gata pregătite.

    „Suntem generator de de securitate, deci întăriți-ne, ajutați-ne să ne întărim”


    R.: Aţi subliniat în recente intervenţii poziţia favorabilă a României ca generator de securitate, nu doar ca beneficiar. Cum poate juca ţara noastră această carte în relaţia cu Moldova și cu Balcanii de Vest?
    M.M.: O putem juca, dar ea, în principal, înseamnă ca noi să solicităm sprijin statelor partenere din UE și SUA, în calitate de partener. Acesta este efectul principal. Să spunem: suntem generator de de securitate, deci întăriți-ne, ajutați-ne să ne întărim. O țară care este slabă în privința democraţiei, justiției, infrastructurii, industriei își îndeplinește mai greu rolul de generator de securitate. Premierul, ministrul de Externe, cei care răspund sunt obligați să conștientizeze acest lucru și să ceară investiții pentru refacerea industriei, pentru autostrăzi, pentru infrastructura de căi ferate, pentru mediu, căci pe un stat foarte puternic te poți baza ca generator de securitate și cap de pod.
    Noi suntem importanţi și pentru americani, și pentru nemți în zona în care suntem, dacă se întâmplă ceva în Republica Moldova, în Ucraina, în Rusia…
    Dau exemplul Israelului, singura democrație din zona arabă – în sensul în care înțelegem noi democrația, cu trei puteri în stat, cu drepturile omului: s-a investit foarte mult în Israel tocmai pentru că ai nevoie de un stat puternic când este cap de pod în zona respectivă. Întâi trebuie să cerem pentru noi și apoi sigur că vom ajuta și Balcanii de vest.

    R.: În 13 aprilie aţi declarat la Strasbourg: „Este vital să consolidăm parteneriatul între Uniunea Europeană și NATO și să acoperim deficitul de siguranță și de securitate din vecinătatea mai largă a Uniunii Europene.”. Puteţi să dezvoltaţi această alegaţie (care sunt modalităţile pentru acoperirea deficitului de securitate)?
    M.M.: Este vorba despre deficitul de securitate din vecinătatea mai largă a Uniunii Europene, nu din vecinătatea imediată. De pildă, e vorba de Turcia, care este la granița cu Iranul, e vorba de Federația Rusă, de alte țări care au deficit de securitate și, ca atare, trebuie să-l suplinim. De exemplu, Turcia este membră NATO, deci trebuie să lucrăm împreună cu NATO pentru a contribui la securitatea lor pentru că securitatea la ei înseamnă și securitate la noi.

    „Am tolerat o cultură intolerantă care încearcă să ne distrugă”


    R.: Aţi menţionat într-o dezbatere din PE „paradoxul toleranței”, şi anume că, atunci când o societate tolerantă tolerează o idee sau o cultură intolerantă, riscă să fie distrusă toleranța. Criza refugiaţilor este probabil cea mai complexă din punct de vedere ideologic şi moral. Cum vedeţi dumneavoastră rezolvarea ei?
    M.M.: M-am referit la paradoxul toleranței pentru cei care s-au alăturat jihadiștilor și pentru jihadiști, care au ca scop distrugerea creștinătății și impunerea cu forța şi cu moartea a culturii musulmane. Pentru ei se aplică acest paradox. Este un concept care a fost dezvoltat în SUA, eu acolo l-am învăţat, la drept constituţional comparat. Îl explic: noi suntem o societate tolerantă, ca şi cea americană şi cea europeană, şi tolerăm orice cultură sau idee, tocmai pe ideea unei toleranţe tipice democraţiei, dar există riscul ca o dată să tolerezi o cultură, o idee care, în sine, este intolerantă. Şi, în timp, ea se va dezvolta şi poate distruge toleranţa.
    Se întâmplă deja, am tolerat o cultură intolerantă care încearcă să ne distrugă. Dacă noi conştientizăm asta, trebuie să spunem un NU categoric şi să acţionăm, nu doar să vorbim. Altfel, riscăm să pierdem tot ce am creat în Europa, într-o istorie foarte sângeroasă, ca să ajungem la democraţie, căci şi noi, la rândul nostru, vă aduc aminte că am creştinat omorând pe cei care nu voiau să se creştineze. Dar suntem aici unde suntem astăzi şi avem o societate care este cea mai bună dintre formele posibile, această democraţie pe care trebuie să o păstrăm. Ca atare, cine vine la noi trebuie să ne respecte valorile şi să nu vrea să le distrugă, că altfel nu are ce căuta. Trebuie să fim foarte atenţi la această condiţie pe care o punem celor care vor să vină să trăiască în UE. Nu înseamnă că închidem graniţele, dar cei care vin trebuie să ne respecte. Dacă nu, să plece. E foarte simplu.
    Iar cei care vin în Europa de nevoie pot să vină o perioadă şi să se întoarcă acasă.
    Ceea ce preşedintele Junker susţine în continuare, şi anume să avem cote unice, s-a încheiat, eu nu ştiu de ce le susţine în continuare, pentru că nici un stat nu este de acord. Și eu am votat împotriva lor. La început am fost de acord, când ni s-a spus că refugiații nu vor pleca din acele tabere din Grecia şi Italia şi vor fi triaţi pe baza informaţiilor de la serviciile de informaţii, dar nu s-a întâmplat aşa, au ieşit din tabere, nu au respectat nicio regulă, iar acum ştim oficial că sunt un milion şi jumătate în Europa, dar neoficial sunt mult mai multe milioane. Nu ştim unde sunt, unde s-au dus, ce fac… este o situaţie foarte dramatică, în care nu mai poate fi vorba de cote unice, noi trebuie să identificăm milioane de oameni să vedem unde sunt şi ce fac. Foarte mulţi au ajuns în Suedia în mod ilegal şi am votat acum să oprim valul de refugiaţi care ajung în acolo, pentru că nu se mai poate face faţă.
    Oricum, regula este să-i ţii o perioadă şi apoi să-i trimiţi acasă sau în ţările arabe care sunt sigure. Altfel, nu avem instrumente să-i absorbim şi riscul e foarte mare ca între ei să fie jihadişti.
    Iar pe lângă refugiaţi avem şi problema celor 5000 de cetăţeni europeni care au fost antrenaţi în Siria şi circulă liber, având documente de cetăţeni europeni, așa cum au circulat liber între Franţa şi Belgia şi au comis atentatele, căci s-a dovedit că doi dintre atentatori sunt veniţi din Franţa.
    Trebuie să avem grijă şi cu cei care vin din afară, şi cu cei dinăuntru. Numărul de 5000 este foarte mare şi sper să nu crească.

    „Viețile cetăţenilor români sau bulgari sau croaţi sunt absolut la fel de valoroase ca şi viețile cetăţenilor din Schengen”


    R.: Vorbiți-mi despre modificările la codul Schengen, care vor fi aplicate tocmai pentru a acoperi deficitul de securitate al UE.
    M.M.: Da, sunt raportor al PE pe această problemă, modificăm codul în sensul instalării de controale la graniţele externe ale Uniunii Europene, nu numai la graniţa spațiului Schengen, deci şi România, şi Bulgaria.
    Propunerea – varianta pe care eu am scris-o – este să fie controlată fiecare persoană, fie că este cetăţean european, fie că este extracomunitar, şi să fie controlaţi nu la culoarea ochilor şi a părului, ci să fie verificați în bazele de date, ceea ce este foarte important. Deci când vine cineva din Serbia, din Ucraina şi intră în România, în calculatoarele de la frontieră, fie terestră, fie aeriană, fie în port, vor fi instalate baze de date şi, când este introdus numele, apar informaţiile: dacă are un mandat de arestare pe numele lui dat de Interpol, de Europol, dacă a făcut ceva pe teritoriul unui stat membru, dacă a intrat ilegal, dacă au fost suspiciuni în privinţa lui privind criminalitatea, legături cu teroriştii, sunt foarte multe informaţii în baza de informații Schengen pe care România o foloseşte deja de patru – cinci ani cu succes, apoi este baza naţională de date şi baza de date a Europol; în plus, fiecare stat de la frontiera externă îşi va folosi bazele de date pe care le are pe baza unor relaţii bilaterale. Spre exemplu, un stat poate că are cu SUA un tratat bilateral de schimb de informaţii.
    Faţă de propunerea iniţială a comisiei, am cerut și am obținut extinderea la graniţa exterioară a uniunii, cu acest argument: viețile cetăţenilor români sau bulgari sau croaţi sunt absolut la fel de valoroase ca şi viețile cetăţenilor din Schengen. Iar autorităţile române au fost de acord cu acest control pentru a ne apăra cetăţenii. E contribuţia mea şi am convins consiliul să accepte acest lucru.
    Dacă la ieşire va fi un flux foarte mare, care va determina, să zicem, întârzieri, atunci există posibilitatea să se facă doar controale ţintite, nu pentru fiecare persoană. Dar atunci trebuie justificare din partea statului membru şi aprobare de la comisie.
    R.: Sunt prevăzute investiții pentru a susține aceste modificări?
    M.M.: Da, sunt prevăzute a fi alocate, pe anul acesta, pentru graniţele externe circa 270 milioane de euro în plus faţă de cât e acum, plus personal de frontieră. Statele care au graniţă externă vor da 2 la sută din personal, iar statele din centrul uniunii vor da 3 la sută, așa încât vor fi echipe mixte la toate frontierele. Vor mai fi constituite echipe mobile de câte 1500 de oameni, echipe de intervenţie rapidă, vor fi instalate scannere pentru tiruri şi maşini.
    Intenția mea este să devansez votarea în plen la mijlocul lui iulie, deşi votul este programat pentru septembrie. Dacă reușesc, va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în gazeta Uniunii Europene, deci poate fi pus în aplicare în timpul verii. Mi se pare inacceptabil să stăm aşa până la toamnă, fără aceste controale amănunţite.
    Socialiştii sunt împotrivă, ei spun că trebuie făcute numai controale ţintite, atunci când avem informaţii, pentru că nu-i normal să ţinem oamenii la coadă la frontieră. Eu mă simt mai bine să stau două ore la frontieră şi să ştiu că suntem în siguranţă cu toții, pentru că este controlată în baza de date fiecare persoană, decât să trec în cinci minute. Cred că trebuie să renunţăm un pic la confortul nostru, să nu punem confortul pe primul plan în aceste momente, ci dreptul la viaţă, care este primul dintre drepturile omului.

    Mesajul americanilor: „Aveţi grijă că suntem aici, nu vă atingeţi de această ţară!”


    R.: Credeţi că un preşedinte poate schimba accentele politicii externe a unei ţări? Am în vedere orientarea mai recentă spre Germania, mai degrabă decât spre SUA, aliatul tradițional.
    M.M.: Categoric, este atributul principal al preşedintelui, potrivit Constituţiei României, iar parteneriatul nostru trebuie să rămână cu SUA, cu NATO şi cu UE. Suntem în NATO şi este singura organizaţie care în acest moment ne poate apăra. Are armată, se poate pune în mişcare foarte repede şi ne poate apăra imediat. De asta sunt şi baze americane la noi, ca mesaj, aşa cum sunt şi în ţările baltice sau în Polonia. „Aveţi grijă că suntem aici, nu vă atingeţi de această ţară!” .
    Haideţi să ne vedem interesul, care, în acest moment, este unul de siguranţă: SUA și NATO. Sigur, suntem în UE, dar ştim că nu avem armată a UE. Lucrăm pe bază de colaborare, vrem să avem un centru de informaţii, dar statele membre nu-şi vor da toate informaţiile într-un coş comun cu toate cele 28, pentru că schimbul de informaţii se face pe bază de încredere. Nu va exista această încredere între cele 28 de state membre, nu ştii ce vor face unii cu informaţiile pe care le pui tu în coşul comun. Lăsăm serviciile să colaboreze, ele colaborează oricum.
    Nu ne poate apăra Germania singură. Da, este cel mai mare contributor la fondurile UE, dar nu va veni Germania să ne apere dacă se va întâmpla ceva. Orientarea este către SUA şi către NATO, singura organizaţie care funcţionează pe principiul toţi pentru unul, unul pentru toţi. Hai să vedem cine e lângă noi concret, dincolo de vorbe, mai ales că Germania are problemele ei mari cu refugiaţii.

    „Dacă suntem realişti, obiectivul imediat este să ţinem Uniunea Europeană împreună, să nu se rupă”


    R.: Un studiu al The Economist Intelligence Unit („Europe stretched to the limit”) arată că ordinea politică tradiţională se clatină în toată Europa, prin scăderea importanţei partidelor tradiţionale, de masă, şi migrarea cetăţenilor, electoratului, către partide populiste de extremă dreaptă şi stângă. Acest fapt are un impact negativ major asupra ordinii democratice în Europa, mai ales din cauza scăderii reprezentativităţii partidelor care ajung la putere. Potrivit analizei The Economist, tendinţa de fragmentare politică şi problemele pe care partidele le întâmpină în fomarea guvernelor se vor intensifica în următoarea decadă, vor creşte volatilitatea electorală, arbitrariul votului şi va scădea prezenţa la vot. Cum credeţi că va mai putea fi guvernată Uniunea Europeană în aceste condiţii?
    M.M.: Trăim într-o lume care se schimbă în fiecare zi, în fiecare lună, uneori de la un minut la altul, deci n-am să fac preziceri. Trebuie doar să fim pregătiţi de diverse variante la care ne putem gândi astăzi, adică să avem planuri A, B, C, D, E pe care să le aplicăm în diferite cazuri.
    Da, e adevărat că ordinea tradiţională se clatină, partidele vechi pierd cam peste tot, iar în ceea ce priveşte RO chiar trebuie să piardă, pentru că PSD, PNL, UNPR, cele care sunt în Parlamentul României şi care guvernează sub diverse denumiri şi în toate alianţele posibile, au adus ţara, în ceea ce priveşte corupţia, la limita maximă, la corupţia politică, adică se iau decizii cu corupţia pe masă. Iar corupția ucide, au spus-o oamenii în stradă. Vedem ce se întâmplă acum cu dezinfectantul. Câţi oameni au murit din cauza acestor infecţii nosocomiale? Nu doar cei de la Colectiv, ci şi alţii, în zeci de ani de zile, câţi or fi murit?
    Politicienii din aceste partide nu vor binele României, nu au făcut nimic, nu au făcut autostrăzi, căi ferate, tot ce vor este să se îmbogăţească, să-şi ducă averile în paradisuri fiscale şi să scape cu închisoare puţină sau, cel mai bine, fără, cu averile neconfiscate şi să continue să fure din banii noştri. Din această cauză există această mişcare către partidele mai de extremă. Am văzut că şi în Austria a câştigat extrema dreaptă…
    În Europa partidele de extremă – stângă sau dreaptă – sunt foarte stricte, cel puţin în declaraţii, împotriva corupţiei, dar riscăm, într-adevăr, să distrugem democraţia, căci aceste partide de extremă sunt, de exemplu, împotriva imigranţilor. Să nu uităm că sunt peste trei milioane de români care lucrează în afara graniţelor noastre, sunt imigranţi economici şi vrem să se bucure de tot sprijinul, pentru că noi, în România, nu am fost în stare să le oferim locuri de muncă, iar oamenii au plecat din disperare, ca să-şi ţină familiile. Trebuie să înţelegem că putem şi noi primi oameni care să lucreze la noi, câtă vreme ne respectă regulile, civilizaţia şi valorile.
    Mai există o ruptură, care se simte din timpul crizei economice şi s-a accentuat, între nordul Europei şi sudul Europei: cetăţenii din nord spun că ei muncesc şi plătesc taxe, iar cetăţenii din sud nu muncesc la fel de mult şi nici nu-şi plătesc toate taxele, încearcă să le evite. Poţi să-i înţelegi, pentru că la ei plata taxelor este foarte strictă, evaziunea nu este o regulă, iar banii noştri, ai UE sunt într-un coş comun, deci, dacă în sud nu se plătesc taxe, sunt afectaţi şi cei din nord. Aşa că există şi tendinţa de exit, sau pentru mai multă suveranitate a guvernelor, mai puţină Europă unită.

    Eu aş vedea obiectivul acela pe termen lung, de a crea Statele Unite ale Europei, chiar ca o soluţie practică pentru criza de acum.

    Deci ce se va întâmpla cu UE… Eu aş vedea obiectivul acela pe termen lung, de a crea Statele Unite ale Europei, chiar ca o soluţie practică pentru criza de acum. Cu cât ne-am uni mai mult acum, am face armată rapid, am investi în industriile de apărare (domeniu care în România a fost total distrus), ne-am apăra mai bine împotriva atacurilor. Și împotriva jihadismului, şi împotriva Federaţiei Ruse, şi împotriva oricărui alt pericol. Ar fi o soluţie acum să facem asta, dar nu văd toţi ca mine lucrurile astea. Eu încerc să-mi conving colegii, dar…
    Visul Statelor Unite ale Europei rămâne un vis, rămâne un obiectiv pentru mine şi pentru alţii, dar în acest moment, dacă suntem realişti, obiectivul imediat este să ţinem Uniunea Europeană împreună, să nu se rupă”.

    Interviul aici: http://constantanoastra.ro/interviu-cu-monica-macovei-i-romania-va-intra-in-zona-de-securitate-schengen-in-urma-modificarii-codului-frontierelor/

Share
Publicat în de admin | Lasă un comentariu

Alegerile locale care au început cu indicii puternice de fraudă trebuie amânate.

În Franța, nu trebuie nicio semnătură ca să candidezi la alegerile locale. Pentru Primăria Londrei trebuie 330 de semnături, pentru cea din Berlin trebuie 250 de semnături.

Ieșim și noi din țarcul în care ne țin PSD și PNL?

Fraudarea semnăturilor și schimbarea barierelor pentru o competiție liberă obligă Guvernul să amâne alegerile.

Jocul în care regulile sunt fraudate trebuie oprit. Alegerile locale care au început cu indicii puternice de fraudă trebuie amânate.

O hotărâre de Guvern, atât trebuie. Cine lasă alegerile să meargă mai departe, deși originalitatea semnăturilor și la PSD, și la PNL este încă anchetată penal, devine complice la fraudă.

Ce este mai important? Alegeri la termen și fraudate sau alegeri amânate, dar corecte?

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Solicităm amânarea alegerilor locale, astfel încât toate listele de susţinători depuse să poate fi reverificate

Comunicat de presă:

M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România solicită modificarea calendarului alegerilor locale astfel încât să existe suficient timp pentru reverificarea listelor de semnături întrucât există suspiciuni puternice de fraudă cu privire la falsificarea listelor de susţinători.

Cele 5 formaţiuni politice au depus astăzi, 4 mai 2016, la Palatul Victoria, o solicitare adresată Prim – ministrului Dacian Cioloş prin care cer modificarea calendarului alegerilor locale, precum şi o sesizare către Biroul Electoral Central cu privire la reverificarea listelor de semnături depuse de toţi candidaţii din Bucureşti.

Conform calendarului alegerilor locale, data de 4 mai 2016 este data la care candidaturile rămân definitive. Însă, în contextul actual, în care există indicii puternice de fraudă la nivelul Municipiului Bucureşti, dar şi în alte judeţe din ţară, solicităm amânarea alegerilor locale prin hotărâre de Guvern astfel încât toate listele de susţinători depuse să poate fi reverificate. Dacă alegerile se ţin în aceste condiţii, întregul proces electoral este pus sub semnul întrebării.

Majoritatea formaţiunilor politice noi, locale şi naţionale, precum şi candidaţii independenţi au întâmpinat probleme în a reuşi să strângă numărul necesar de semnături pentru a candida la alegerile locale. În schimb, partidele vechi au reuşit să scoată din condei, sfidând legea şi cetăţenii, semnăturile necesare, într-un timp foarte scurt, în unele cazuri existând doar 2-3 zile între anunţul candidaturii şi depunerea candidaturii.

Ne întrebăm cum pot astfel de partide şi astfel de candidaţi, care intră în cursa electorală cu semnături de susţinere asupra cărora există suspiciuni că au fost falsificate, să reprezinte cu responsabilitate şi în mod onorabil cetăţenii, să gestioneze banii publici în mod cinstit şi transparent, şi să pună interesul public, al cetăţenilor deasupra intereselor personale şi de grup.

Facem apel la toţii candidaţii înscrişi în cursa electorală în Bucureşti şi în ţară să nu gireze un proces electoral care porneşte din start cu suspiciuni grave de fraudă.

În sesizarea adresată Biroului Electoral Central (BEC) cerem: (1) reverificarea sistematică (inclusiv prin sondaj) sub aspectul veridicităţii a tuturor listelor de semnături depuse în Bucureşti de partidele politice şi candidaţii la alegerile locale din 5 iunie 2016. (2) comunicarea publică de către BEC a modalităţii prin care Birourile Electorale de Circumscripţie din Bucureşti efectuează controlul si validarea datelor înscrise în listele de semnături pentru a asigura veridicitatea acestora, mai exact cum îsi duc la îndeplinire obligaţia explicită în acest sens stipulată de legea 115/2015, art. 52 alin. (1): “Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor”. (3) sesizarea de urgenţă a organelor de urmărire penală abilitate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fraudarea procesului electoral. (4) aplicarea tuturor sancţiunilor ce se impun de către Birourile Electorale de Circumscripţie din Bucureşti, conform obligaţiilor legale ce le revin.

M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România consideră că orice proces electoral trebuie să se desfăşoare corect şi transparent, să ofere şanse egale tuturor competitorilor electorali, frauda electorală fiind cea mai gravă formă de dispreţ la adresa cetăţenilor.

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite

Nu dorim să legitimăm un proces electoral care porneşte cu suspiciuni de fraudă

    Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de M10 Bucureşti, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România, cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale, a fost trimisă la Curtea Constituțională.

      “Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de Sector au decis să trimită la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate ridicată de M10 Bucureşti, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale.

      Judecătorii au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.

      Reamintim că M10 Bucureşti, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR au decis să depună în Bucureşti liste de susţinători cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înființarea unui partid politic.

      Considerăm că numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de legea 115/2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria Municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, cca. 18.000 de semnături.

      Noi puteam alege să furăm, să copiem semnăturile între noi, să copiem semnăturile mai vechi, să începem strângerea de semnături înainte de apariţia deciziei BEC, să strângem semnăturile pe formulare în alb şi să scriem numele candidaţilor în ultima zi pe ele aşa cum au făcut unele partide care aparent au strâns numărul necesar de semnături. Noi am înţeles, însă, să respectăm legea şi să nu apelăm la acţiuni ilegale în campania de strângere de semnături. Am decis să nu împrumutăm şi să nu girăm practicile clasei politice învechite care s-a obişnuit să scoată din condei semnăturile necesare candidaturilor.

      Nu dorim să legitimăm aceste practici, nu dorim să legitimăm un proces electoral care porneşte cu suspiciuni de fraudă. Vrem ca orice iniţiativă politică nouă, locală sau naţională, să poată intra în alegeri cu şanse egale şi să participe într-un proces electoral corect. Vrem ca dreptul de a fi ales al oricărui cetăţean, chiar dacă nu face parte din rândurile partidelor vechi, să fie respectat.

      Considerăm că acele partide politice care participă în alegeri cu suspiciunea sau chiar cu certitudinea unor ilegalităţi nu sunt demne de a face parte din politica românească. Frauda electorală este cea mai gravă formă de dispreţ la adresa cetăţenilor. În politica românească e nevoie de oameni integri şi competenţi, care să reprezinte interesele cetăţenilor şi nu interese personale sau de partid.

      M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR militează pentru reforma procesului electoral şi liberalizarea vieţii politice. Considerăm că reducerea la 3 a numărului minim de semnături cu care se poate înfiinţa un partid politic în România este un prim pas spre liberalizarea vieţii politice, dar este inutil în condiţiile în care:

      1. Pragul electoral s-a menţinut la 5%;
      2. Numărul de semnături necesare pentru a candida la alegerile locale şi parlamentare a rămas foarte mare;
      3. Partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de vot, existând astfel riscuri ridicate de fraudă;
      4. Nu există o lege a votului prin internet care să permită exercitarea dreptului la vot a unui număr cât mai mare de persoane din ţară şi din străinătate;
      5. A fost promulgată legea care interzice executarea conturilor partidelor parlamentare. Preşedintele Iohannis se face astfel părtaş, alături de partide, la fraudarea alegerilor prin promulgarea legii şi netrimiterea acesteia la Curtea Constituţională. Competiţia electorală nu mai poate fi egală şi corectă, în aceste condiţii.

      Atragem din nou public atenţia că alegerile din Bucureşti pornesc cu suspiciuni de fraudă având în vedere:

      -intervalul foarte scurt de timp în care au fost strânse semnăturile depuse de majoritatea partidelor şi candidaţilor;
      -zecile de contestaţii depuse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti şi la Judecătoriile de sector cu privire la modalitatea în care au fost strânse semnăturile, precum şi cu privire la autenticitatea semnăturile de pe listele de susţinători.

      Solicităm Birourilor Electorale de Circumscripţie să comunice public procedura prin care au fost verificate listele de susţinători în întregime.

      M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR cheamă toate formaţiunile politice noi, locale sau naţionale, să se alăture demersului nostru pentru liberalizarea vieţii politice şi reforma procesului electoral.

      M10 Bucureşti
      200 pentru Bucureşti
      Noua Republică
      Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor
      Uniunea Creştin Democrată din România”

Share
Publicat în de admin | Comentarii oprite